RUJEOLA ( POJARUL )

Definiţie


Este o boală acută foarte contagioasă, specific umană, produsă de virusul rujeolic, caracterizată printr-o evoluţie autolimitată cu febră, exantem şi enantem caracteristice, complicaţii frecvente severe şi imunitate durabilă după boală. Este cunoscută de populaţie sub numele de „pojar”.

Etiologie: mixovirus, ARN cu un singur tip antigenic.

Epidemiologie

Boala este răspândită pe tot globul.

Sursa de infecţie: exclusiv umană prin bolnavii acuţi cu diverse forme de boală. Perioada de contagiozitate a acestora se întinde de la ultimele două zile de incubaţie până în convalescenţă.

Calea de transmitere: este aerogenă prin contact direct şi mai rar indirect, virusul putând fi transportat la distanţă prin obiecte, lenjerie, curenţi de aer. Rezistenţa în mediu a virusului este mică.

Receptivitatea este generală, cu excepţia nou-născuţilor care dobândesc anticorpi materni, tip de 4-6 luni.

Indicele de contagiozitate este foarte mare de cca. 100%.

După introducerea pe scară largă a vaccinării, morbiditatea a scăzut semnificativ.

Patogenie

Virusul pătrunde pe cale respiratorie, se multiplică la nivelul tractului respirator, de unde difuzează după o perioadă de viremie în tot organismul.
 
Tablou clinic
 
Incubaţie cu durată aproape fixă: 10 zile.


Invazie: 3-4 zile, debut brusc cu febră 38-39ºC, alterarea importantă a stării generale, astenie, inapetenţă, cefalee, vărsături, diaree, catar ocular, nazal, respirator (conjunctivită seroasă, rinoree apoasă, faringo-laringo traheită, bronşită). La examenul obiectiv faciesul are un aspect caracteristic: „facies plâns” iar la examinarea cavităţii orale se constată enantemul caracteristic:

• semnul Koplick, puncte albe, mici, sidefii, pe mucoasa jugală, roşie în dreptul molarilor superiori, inferiori
• hiperemia intensă a mucoasei bucale, mai ales palatală, cu prezenţa unui picheteu hemoragic.

Perioada de stare începe odată cu apariţia exantemului caracteristic ce este constituit din maculopapule hiperemice, uşor reliefate, cu contur neregulat, catifelate la atingere, uşor pruriginoase; primele elemente apar la nivelul extremităţii cefalice, retroauricular, care se extind treptat cuprinzând trunchiul şi membrele inferioare (în zilele următoare).

După generalizare intensitatea culorii scade în aceeaşi ordine. O caracteristică importantă a elementelor eruptive este confluarea formând plaje întinse cu foarte puţine zone de tegument sănătos între ele. Post exantem: 6-7 zile tegumentul prezintă zone pigmentate.

În faza de stare se menţine febra în platou, starea de curbatură, inapetenţa, catarul traheo-bronşic, iar în zona semnul Koplick rămân mici ulceraţii cu aspect opac (rest de Koplick).

Perioada de convalescenţă este caracterizată de scăderea febrei şi de aspectul cafeniu al elementelor eruptive, deprimarea semnificativă a capacităţii de apărare care predispune la reactivarea unor infecţii stabilizate (TBC), suprainfecţii.

Forme clinice


Persoanele vaccinate incomplet pot dezvolta boala tipică după un interval de 18-20 ani de la prima administrare, din cauza epuizării protecţiei induse.
 Pacienţii imunodeprimaţi pot dezvolta forme severe de boală cu complicaţii ameninţătoare de viaţă.
Persoanele care au primit gamaglobulină umană, după un interval mai mare de 72h de la contactul infectant fac o formă clinică atenuată „rujeola mitigată”.

Complicaţii

Complicaţiile sunt frecvente (20-50%)  peste 90% din decese sunt datorate complicaţiilor care pot fi provocate de virusul rujeolic ca atare sau prin suprainfecţii bacteriene.

Tratament


Nu există tratament etiologic. Singurele măsuri sunt cele patogenetice şi suportive.
Spitalizarea este indicată în cazul complicaţiilor.

Profilaxie


În jurul vârstei de 12 luni se recomandă vaccinarea antirujeolică cu vaccin cu virus viu atenuat, intramuscular, cu un rapel în jurul vârstei de 7 ani.

Recent a intrat în programul naţional de vaccinări trivaccinul ROR.